Avem nevoie de detoxifiere?



Avem nevoie de detoxifiere,daca:

  • facem frecvent indigestii sau digestia este lentă, inadecvata
  •  apar adesea stări de greață ca urmare a consumului de alimente inadecvate cantitativ/calitativ
  • ne confruntăm cu boli cronice 
  • am consumat pentru o perioadă de timp multe medicamente (în special antibiotice) 
  • transpirația și respirația (halena) au un miros greu și pătrunzator 
  • dimineața se observă depuneri groase, albe sau gălbui, pe limba
  • crește treptat apetitul pentru dulciuri și alimente grele și în același timp nu reușim să digerăm suficient 
  • ne confruntăm cu constipație sau flatulență 
  • avem o alimentație foarte bogată în carne, grăsimi animale și dulciuri și săracă în fructe, legume și cereale 
  • ne confrutăm cu stări psihice negative, tendințe spre apatie și depresie, sau cu stări tensionate, confuze, anxioase, ori iritabilitate excesiva 
  • avem un mod de viață preponderent sedentar (nu facem suficientă mișcare în aer curat)   

Cauzele acumularilor toxice
Condițiile de viață moderne fac ca mai mult de 90% dintre locuitorii zonelor urbane să se găsească deja în situația în care capacitatea de eliminare a substanțelor nocive din organism este depășită. Aceasta se datorează numărului mare de surse de acumulare de toxine prezente în stilul de viață actual, fie că vorbim despre alimentația adesea prea rafinată și chimizată, fie că vorbim despre poluarea aerului sau despre apa de calitate redusă. În general sursele de toxine sunt de 2 tipuri: acumulate din exterior (metale grele, pesticide, substanțe chimice etc.) sau produse ca urmare a catabolismului (produși toxici rezultați în urma digestiei incomplete sau ca urmare a stresului, sedentarismului etc.)
Alimentația incorectă este cel mai important factor perturbator pe termen lung. Principalii factori din dietă care determină pe termen lung acumularea de toxine sunt:
  • consumul masiv de alimente excesiv rafinate (făina albă, zahărul rafinat, etc.)
  • dieta lipsită de fibre vegetale și substanțe vii (alimentația tip fast food, mai ales)
  • excesul de proteine animale (mai ales carne și grăsimi)
  • consumul de alimente chimizate (bogate în aditivi alimentari chimici)
  • consumul de alimente care au intrat în contact cu pesticide și îngrășăminte chimice
  • consumul de produse animale cu conținute de antibiotice sau hormoni
  • excesul de zahăr, dulciuri în general – care produc dezechilibre glicemice și totodată cresc aciditatea organismului
  • consumul insuficient de apă și lichide de calitate. Lipsa apei determină imposibilitatea desfășurării corecte a proceselor biologice de drenaj.
  • poluarea din mediul ambiant: aer, apă, sol și alimente. Chiar și în cazul unei alimentații corecte și echilibrate, o anumită cantitate de substanțe nocive se acumulează în corp ca urmare a poluării atmosferice, a utilizării pesticidelor, ierbicidelor, amelioratorilor de creștere chimici sau hormonali. Dacă în cazul alimentației putem opta pentru modificările dorite, este mult mai dificil să ne sustragem poluării din mediul ambiant, detoxifierea devenind datorită acestui fapt o necesitate de prim ordin.
  • stresul cronic, generator de modificari perturbatoare in organism. Când corpul este marcat de stres şi încordare, este nevoie de o cantitate suplimentară de nutrienţi pentru a putea face faţă nevoilor crescute ale organismului, dar paradoxal tocmai atunci capacitatea de digestie scade și astfel starea generală se agravează și mai mult. Organismul nu mai primește atunci ceea ce are nevoie și se instalează un cerc vicios care conduce la carențe vitminice și de minerale pe de-o parte și la o digestie deficitară, incompletă și generatoare de substanțe reziduale pe de altă parte.
  • sedentarismul - lipsa de contact cu factorii climatici și de mediu, care au un important rol de regenerare și călire, duce la o scădere a capacității de efort și implicit a randamentului în acțiune. Tot mai multe studii științifice arată că mersul pe jos protejeză contra unor boli cronice grave: sindrom dismetabolic, reumatism, neoplazii, etc.
  • expunerea la câmpuri electromagnetice s-a dovedit a fi o cauză de oboseală cronică și o sursă de radicali acizi liberi.
  • perturbările tranzitului intestinal, cea mai importantă fiind constipația. Sistemul digestiv şi intestinele trebuie să fie în mod special menţinute într-o excelentă stare de funcţionare. Conform opiniei multor medici intoxicaţia organismului începe aproape întotdeauna atunci când procesul de digestie şi asimilaţie se desfăşoară într-un mod defectuos. Dr. Jensen spunea "moartea începe în colon". Conform unor studii realizate între 1983 si 1987 în SUA 4.4 milioane de persoane sufereau anual de constipatie severă. În afară de aceste cazuri severe in care defecația se produce la peste 7 zile, foarte multe persoane nu realizează faptul că se confruntă cu constipația, considerând normal un scaun la 3-4 zile. Conform cercetărilor actuale hrana ingerată ar trebui să treacă prin întregul proces digestiv într-un interval de aproximativ 18 ore (de la ingerare până la eliminarea reziduurilor din intestin). Medicina tradiționala Ayuveda face exact aceeași recomandare: 1 sau 2 scaune pe zi. Stagnarea materiilor fecale în organism este o sursa de autointoxicare lentă prin reabsorbire.
  • placa de mucoid Depunerile aderente din intestine reprezintă atât un efect al dezechilibrelor din organism cât și o cauză ulterioară a agravării acestora. Termenul de “placă de mucoid” a fost propus de dr. Richard Anderson pentru a defini glicoproteinele complexe secretate de către celulele în formă de cupă ale mucoasei intestinului gros, care crează un mucus vâscos şi alunecos şi formează un strat (sau mai multe straturi) ce acoperă epiteliul celulelor. La suprafaţa microcililor epiteliului există in mod normal o substanţă foarte importantă numită glicocalix. Acesta este o substanţă bogată în hidraţi de carbon, proteine, lipide şi anumite glicoproteine şi are sarcină negativă, fapt care dă majorităţii celulelor o încărcare negativă la suprafaţă care respinge alte obiecte negativ încărcate. În mod normal digestia alimentelor începe in cavitatea bucala, unde pH-ul salivei este alcalin sau ușor acid (pH 7,0-8,0). În stomac, mediul este acid (sucul gastric are aproximativ pH 1,5). Chimul gastric trece prin pilor şi intră în duoden, unde prin calitatea alcalină a sucurilor pancreatice (pH 8,3) și a sucurilor biliare alcaline (pH 8,6) devine alcalin. La persoanele sănătoase chilul intestinal este alcalin. În condiții inadecvate de hrănire și stil de viață, mediul intestinal devine acid, schimbând calitatea mucusului local. Mucusul este produs de fiecare organism în mod normal pentru protecția mucoaselor. În condițiile unui mediu intestinal cu pH acid se secretă un mucus aderent, vâscos (diferit de calitățile glicocalixului) care se atașează ferm la peretele intestinal. În condițiile unui tranzit perturbat, de acest mucus aderă substanțe nocive, cum ar fi: metale grele toxice, resturi alimentare nedigerate, substanțe chimice, pesticide, xenoestrogeni. În plus, mucusul care formează placa mucoidă reprezintă mediul ideal pentru dezvoltarea unor bacterii și paraziți intestinali, care găsesc aici un mediu propice. Placa mucoidă se formează treptat, în timp, fiind adesea foarte rezistentă și greu de eliminat chiar și prin clismele obisnuite.
"Nu putem să avem un corp sănătos fără a avea un sânge curat şi nu putem avea sângele curat dacă nu avem un intestin curat, cu un bun tonus, pentru a îndepărta resturile în mod prompt. Un intestin toxic este sursa foarte multor probleme de sănătate." - dr. Bernard Jensen

Surse bibliografice de informare

F.Paraschiv,333 sfaturi pentru Alimentaţie si Alimente Sănătoase,Editura Medicală,2003.
Ghe. Mencinicopschi,Noua Ordine Alimentară/,Vol 1, Editura Coreus,2010.
Dr.Max Gerson,O terapie naturala eficienta pentru tratatrea cancerului si altor boli grave,editura For You,2005


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu